Te salut și bine ai revenit pe blogul meu de călătorii. În acest articol am să-ți povestesc despre un traseu incredibil de frumos din munții Hășmaș, plin de aventură și de peisaje superbe, amenajat cum rar am văzut pe la noi.
Traseul pornește din Cheile Bicazului, trece prin Cheile Bicăjelului, apoi traversează două poduri suspendate, iar după o urcare abruptă ajunge în două puncte de belvedere și la Cabina Panoramică Piatra Poienii, locuri ce-ți taie respirația pur și simplu.
Dacă vrei să faci acest traseu, mai jos îți las toate detaliile de care ai nevoie pentru a-ți organiza singur drumeția, dar și impresiile mele de călătorie și câteva sfaturi.
Cuprins
1. De unde începe traseul prin Cheile Bicăjelului?
2. Detalii tehnice traseu
3. Impresii de drumeție
3.1. Cheile Bicăjelului
3.2. Podul Suspendat
3.3. Turnul Negru (Punct de belvedere estic)
3.4. Punct de belvedere sudic
3.5. Cabina Panoramică Piatra Poienii
3.6. Șaua Țifrea
4. Video dronă
5. Echipament necesar
6. Ce mai poți vizita în zonă?
7. Unde te cazezi?
1. De unde începe traseul prin Cheile Bicăjelului
Traseul de tip circuit prin Cheile Bicăjelului pornește din cele mai frumoase chei din România, Cheile Bicazului (DN12C), mai exact de la granița dintre județele Harghita și Neamț, din locul numit Podul Ungurilor (indicații Google Maps aici). Sunt câteva locuri de parcare disponibile acolo, însă pentru a te asigura că prinzi unul, ar trebui să ajungi destul de devreme, noi am găsit loc la următoarea parcare.
Dacă vii dinspre Lacul Roșu în aproximativ 8 minute (4.5 km) vei ajunge la punctul de start al traseului, care se află imediat după serpentina mică, pe partea dreaptă.
Dacă vii dinspre Bicaz, va trebui să traversezi Cheile Bicazului și înainte de serpentina mică, vei găsi Podul Ungurilor pe partea stângă.
Când am documentat acest traseu, am găsit multe articole în care lumea se plângea că nu există deloc marcaj la începutul traseului, însă nouă ne-a fost foarte ușor să ne orientăm la fața locului și am găsit marcajul bandă galbenă atât pe stânca lângă care am parcat cât și în continuare. Dacă parchezi unde am lăsat eu pinul de google maps mai sus, nu ar trebui să ai dificutăți de orientare.
2. Detalii tehnice traseu
Traseu circuit: Cheile Bicazului (Podul Ungurilor) – Cheile Bicăjelului – Podul Suspendat – Turnul Negru – Punct de belvedere sudic – Cabina Panoramică – Șaua Țifrea – Cheile Bicazului (Podul Ungurilor).
Marcaje de urmat:
Podul Ungurilor – Cheile Bicăjelului – Podul Suspendat: bandă galbenă
Podul Suspendat – Turnul Negru – Punct sudic de belvedere – Bifurcație Cabina Panoramică: cruce galbenă
Bifurcație – Cabina Panoramică și retur: punct galben concentric
Bifurcație – Șaua Țifrea: cruce galbenă
Șaua Țifrea – Cheile Bicazului: triunghi galben
Lungime circuit: aprox. 8 km
Durata: 4-5 ore (cu pauze de fotografiat) + 30 min la fiecare obiectiv turistic important (podul suspendat, punctele de belvedere și cabina panoramică): total 6-7 ore (cu pauzele de admirat natura).
Diferența de nivel: aprox. 720 m
Dificultate: mediu (cu mici porțiuni dificile)
Sezon: tot timpul
Marcajul este vizibil pe toată lungimea traseului.
Un bilet de vizitare a Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș costă 4 lei și poate fi achiziționat de aici.
Acest traseu are un grad de dificultate mediu pentru că urcarea este susținută, poteca fiind destul de abruptă între Podul Suspendat și Turnul Negru. Sunt necesare noțiuni elementare de mers pe munte și echipament adecvat, mai ales dacă există prognoză de ploaie. Există și mici porțiuni mai dificile, în mod special pentru cei cu frică de înălțime.
3. Impresii de drumeție
Îmi doream de câțiva ani să ajung pe acest traseu, dar din diferite motive nu s-a potrivit niciodată. Weekendul trecut însă, toate astrele s-au aliniat, așa că am ajuns să facem acest traseu într-o zi superbă de toamnă calendaristică, dar cu temperaturi și vreme de vară. A fost soare și cald toată ziua așa că am putut admira în toată splendoarea cele mai frumoase chei din România, Cheile Bicazului, ba chiar am ajuns pe pereții de stâncă înalți de sute de metri, de unde am admirat întreg peisajul tomnatic și drumul ce șerpuiește printre stânci.
Ca să îți faci o idee mai clară, când ești în Cheile Bicazului și privești în sus, unde vezi că se termină stânca, pe acolo trece traseul, și nici măcar nu este periculos. Mai jos detaliez totul pas cu pas.
3.1. Cheile Bicăjelului - Podul Suspendat - 1 oră - bandă galbenă
Am pornit pe traseu de la Podul Ungurilor (am detaliat mai sus) și am făcut imediat dreapta, intrând prin pădure și urmărind marcajul bandă galbenă. Poteca șerpuiește lin printre copaci, iar noi am fost fascinați de amestecul de culori galbene, roșii, arămii și pe alocuri încă verzi ale pădurii. Cred că toamna este cel mai frumos anotimp în care poți ajunge pe aici.
După doar 5 minute de mers am ajuns la primul pod suspendat, la o înălțime de vreo 2-3 m deasupra Bicăjelului. Parcă este pus acolo special ca să te pregătească pentru următorul pod suspendat ce urmează. Nu-mi place să traversez poduri, mai ales pe cele care se mișcă destul de rău, dar peisajul din Cheile Bicăjelului merită stropul de adrenalină. Atenție, podul se traversează pe rând, nu este permisă trecerea mai multor persoane simultan.
Am traversat podul, am făcut numeroase poze și de pe o parte și de pe cealaltă și am continuat într-o urcare destul de lină, tot pe marcaj bandă galbenă. La un moment dat poteca croiește la dreapta, traversând un mic pârâiaș, iar de acolo în scurt timp am ajuns la intersecția de trasee (bandă galbenă și cruce galbenă), unde noi am făcut dreapta pe cruce galbenă spre podul suspendat aflat la doar câțiva metri. Până în acest punct am făcut aproximativ 1 oră, la pas lejer și cu multe pauze foto.
3.2. Podul Suspendat - Turnul Negru (Punct de belvedere estic) - 1 oră și 30 de minute - cruce galbenă
Podul Suspendat oferă o imagine cu adevărat spectaculoasă, iar adrenalina este garantată de faptul că podul metalic este fixat între două stânci, la o înălțime foarte mare față de albia râului. Nu există o altă cale de trecere așa că mi-am luat inima în dinți și cu tot cu frica mea de scări și poduri, am reușit să-l traversez fără prea multe pauze, dar cu pulsul ridicat în timp ce încercam să admir peisajul și cascada din vale.
Am prins înaintea noastră un grup destul de mare, așa că am avut timp să analizez reacția mai multor persoane. Unii erau pur și simplu terifiați din cauza fricii de înălțime și l-au traversat ținându-se de mâna altora mai curajoși, alții aveau un gol în stomac de la faptul că podul se mișca, dar erau și persoane care nu aveau nici un fel de teamă și se bucurau pe deplin de frumusețea locului. Cert este că toată lumea a traversat cu grijă și în siguranță, deci nu ai de ce să te temi, chiar dacă ai frică de înălțime, vei reuși să-l treci. Ca și la primul pod, accesul nu este permis mai multor persoane în același timp.
După ce am traversat podul suspendat am întâlnit indicatorul pe care scria belvedere și arăta către înainte. Am mers în direcția respectivă fără să ne mai uităm stânga dreapta, și am reușit să ne rătăcim preț de câțiva pași pentru că nu am văzut că imediat după indicator se făcea dreapta, noroc că poteca pe care o luasem se înfunda, așa că ne-am dat seama destul de repede că nu eram pe unde trebuie. Ne-am întors la semn și uitându-ne în sus am văzut și crucea galbenă și panta abruptă pe care o aveam de urcat.
De aici și până la Turnul Negru (punctul de belvedere estic) traseul a fost mult mai solicitant pentru că urcarea este foarte abruptă și terenul accidentat, am mers numai pe rădăcini de copaci, pe pietre, ne-am ajutat de bețele de trekking și de funiile ancorate în stânci. Nu sunt zone expuse, dar se simte efortul, 2 km care au scos untul din noi, dar cu pauze dese, totul a fost în regulă.
Sunt mai multe puncte de belvedere până la Turnul Negru, am mers cu grijă printre copaci până pe marginea prăpastiei și am putut admira Cheile Bicazului de sus, în toată splendoarea lor, un peisaj care îți taie pur și simplu răsuflarea.
Am continuat vreo 5 minute și am văzut un alt punct de belvedere, tot așa pe marginea prăpastiei, dar cu o mică zonă deschisă de unde am putut ridica și drona, aici credeam noi că ar fi Turnul Negru, dar ne-am dat seama mai târziua că acela era mai în față. De aici am putut admira un peisaj mai larg, atât cheile din jur, dar și pajiștile de pe partea cealaltaltă, pline cu copaci îmbrăcați cu straie de toamnă și cu văcuțe ce pășteau liniștite.
Un peisaj atât de pitoresc de nu-ți venea să mai pleci de acolo, am poposit cam jumătate de oră în acest punct, după care am continuat și cam în 10 minute am ajuns la un alt punct de belvedere, abia atunci ne-am dar seama că acela era Punctul de belvedere estic – Turnul Negru.
3.3. Turnul Negru - Punct de belvedere sudic - 15 minute - cruce galbenă
Împrejmuit cu o balustradă de lemn, punctul de belvedere de aici este ceva mai larg, dar din cauza copacilor din față are o vizibilitate ceva mai redusă decât punctul la care ne-am oprit anterior, așa că nu am mai zăbovit și aici. Nu știu de la ce vine denumirea de Turnul Negru, fiindcă nu este nici un turn acolo.
Ne-am îndreptat către punctul de belvedere sudic, așa cum ne indica săgeata și am început să coborâm prin pădure după care am urcat lin, iar în 15 minute am ajuns în punctul de belvedere sudic, un loc care îți taie răsuflarea, traseul ăsta este plin cu peisaje spectaculoase.
3.4. Punct sudic de belvedere - Cabina Panoramică - cruce galbenă + punct galben concentric - 15 minute
Din punctul de belvedere sudic am avut acces către un peisaj cu totul diferit față de cele pe care le admirasem până în acest punct, la fel de senzațional sau poate chiar mai spectaculos. Acest loc mi-a amintit de traseul făcut în cazanele Dunării pe Ciucaru Mic, era foarte asemănător datorită bolovanilor foarte mari așezați pe marginea prăpastiei uriașe, doar că în locul Dunării admiram Piatra Surducel.
Ne-am bucurat și de acest loc preț de vreo 30 de minute, timp în care am savurat prânzul și am mai filmat puțin cu drona.
După pauza bine meritată ne-am întors pe marcajul cruce galbenă pe care am continuat preț de vreo 5 minute, până ce am ajuns la bifurcația cu traseul marcat cu punct galben concentric care urcă la Cabina Panoramică, așa că am făcut dreapta pentru că ne doream tare mult să ajungem la aceasta și la al treilea punct de belvedere.
După 15 minute de urcat prin pădure urmărind punctul galben concentric am descoperit Cabina Panoramică și viewul superb către Piatra Altarului, Suhardul Mic și serpentinele de la intrarea pe Cheile Bicazului. Am auzit câțiva turiști care nu înțelegeau de ce nu văd Lacul Roșu, așa cum văzuseră ei pe internet, ei bine, Lacul Roșu se poate observa de la cealaltă Cabină Panoramică din Munții Hășmaș, de pe Vârful Ucigașu, care este amplasată tot pe marginea prăpăstiei și tot la peste 1000 de m altitudine.
3.5. Cabina Panoramică - Șaua Țifrea - 30 min - punct galben concentric + cruce galbenă
Cabinele panoramice sunt foarte rare în Europa, iar în România avem doar 2, ambele situate în Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș. Cabinele au fost înființate în anul 2021 de către Serviciul Salvamont, asociaţia Gyilkosto Adventure și Consiliul Județean Harghita.
Poți vizita sau te poți caza în această cabină gratuit, dar doar în baza unei rezervări la numărul de telefon 0744.701.815. Pentru acces, salvamontul îți va transmite codul de la seiful în care se află cheia cu care poți descuia ușa de la intrare.
Cabina Panoramică este ancorată pe Piatra Poienii la 1128 m altitudine (cel mai înalt punct în care am ajuns în această drumeție), la marginea prăpastiei, astfel că vederea din interior este spectaculoasă, oferind vederi spectaculoase către Piatra Altarului. Geamurile sunt mari și poți admira natura în toată splendoarea ei.
Interiorul cabinei este asemănător cu cel al unui refugiu montan modern, adică sunt 2 paturi de lemn pe care îți poți întinde sacul de dormit, eventual și izoprenul, mai găsești o masuță, 2 pufuri pe care să te relaxezi și să citești o carte. Nu vei găsi toaletă, chicinetă, sau alte facilități moderne, locul fiind conceput tocmai pentru a ieși din zona de confort, pentru a experimenta viața simplă și pentru a te reconecta cu natura. Trebuie să te descalți când intri și să lași locul exact așa cum l-ai găsit fiindcă nu vine nimeni în urma ta să facă curat.
Câțiva pași mai sus este amplasat și un telescop pe care îl poți folosi tot gratuit, pentru a admira frumusețea locurilor din depărtare.
După un popas destul de lung la Cabina Panoramică ne-am întors pe același drum până la bifurcația de unde am făcut mai devreme dreapta, iar apoi am continuat în coborâre preț de 10 minute pe cruce galbenă până ce am ajuns în Șaua Țifrea, în direcția spre lacul Roșu (dar nu am ajuns până la Lacul Roșu). Este mult mai ușoară și scurtă coborârea pe aici, decât să te întorci pe unde ai început traseul.
3.6. Șaua Țifrea - Cheile Bicazului - triunghi galben - 1 oră
Am traversat poiana din Șaua Țifrea, am admirat un ultim peisaj spectaculos al acestui traseu și am făcut dreapta pe marcaj triunghi galben. Aici trebuie să fii atent pentru că triunghiul galben este și la stânga și la dreapta, iar tu trebuie să o iei în dreapta ca să nu treci apele reci ale Bicăjelului ce ajung până la genunchi. Dacă ajungi pe aici vara, atunci o poți lua și la stânga tot pe triunghi galben, spre Lacul Roșu. Va trebui să traversezi Bicăjelul, iar apoi să intri pe marcajul bandă galbenă, traseul pe care am venit la urcare, ce te va scoate exact unde ai parcat.
Așa cum spuneam, noi am făcut dreapta, am mers din nou prin pădurea de aur și ne-am bucurat în ultimele minute de foșnetul frunzelor. La un moment dat am putut vedea de jos Piatra Poienii și Cabina Panoramică, care de acolo se vedea mică cât o furnică cocoțată în vârful stâncii.
Din acest loc, în scurt timp traseul ne-a scos în Cheile Bicazului pe serpentina mică, înainte de tunel. Am făcut dreapta și am mers pe șosea urmând serpentinele preț de vreo 30 de minute până ce am ajuns la Podul Ungurilor, unde aveam parcată mașina.
Concluzii
Traseul prin Cheile Bicăjelui a fost unul extrem de frumos, printre cele mai frumoase parcurse de noi în România. Mi-a plăcut tare mult că tot traseul este spectaculos și plin de aventură, spre deosebire de alte trasee în care mergi mult prin pădure și doar în punctul final ajungi într-un loc impresionant.
Este un traseu perfect pentru toți iubitorii de natură cu o condiție fizică decentă. Am întâlnit destul de multe familii cu copii de peste 7-8 ani, ba chiar și două clase de liceeni. Dacă ai măcar alte 2-3 trasee la activ atunci nu ai nici un motiv pentru care să eviți această drumeție.
Aș zice că traseul acesta este next level la traseul de la Cabana Mălăiești, amestecat cu un pic de aventură de pe Cheile Vârghișului și Valea lui Stan.
Dacă îți plac peisajele de iarnă, atunci ține cont că acest traseu este deschis și pe zăpadă, așa că pregătește-ți aparatul foto și revino pe aceste poteci și în sezonul rece.
4. Video dronă traseu circuit Cheile Bicăjelului
Te invit să vizionezi și clipul din Cheile Bicăjelului, postat pe canalul nostru de YouTube, iar dacă ți-a plăcut dă-ne un Like, Share & Subscribe.
5. Echipament necesar
Bețele de trekking sunt un real ajutor pe acest traseu, atât la urcare, cât și la coborâre, mai ales dacă plouă. Eu folosesc acest model de la Decathlon de câțiva ani și încă sunt foarte mulțumită de ele.
De asemenea sunt foarte importante și încălțările, de preferat să ai bocanci sau încălțări de trekking. Alege ceva care să aibă aderență bună pe teren înclinat și pe bolovani, dar ține cont că nu este necesară o pereche cu talpa foarte rigidă căci nu vei merge prea mult prin grohotiș sau pe stâncă și exclus adidași de sală. Eu pentru că sunt friguroasă am ales pentru această tură bocancii de la 4F, care sunt impermeabili, foarte comozi și călduroși, deși sunt de iarnă, nu sunt așa groși, pentru mine sunt perfecți toamna.
În partea de sus am avut pantaloni de drumeție, tricou (+unul de schimb), un fleece și o jachetă cu protecție de vânt.
Chiar dacă nu se anunță vreme rea, pe munte poți fi luat prin surprindere, așa că nu-ți uita pelerina de ploaie. În zonă apar frecvent urșii, deci ar fi bine să nu-ți lipsească din bagaj un spray de urs și un fluier. Dacă te prinde seara este bine să ai la tine și o frontală.
Este important să ai și un rucsac potrivit în care să-ți pui toate lucrurile, care să fie confortabil, încăpător, să nu te dezechilibreze, dar să îți lase și spatele să respire. Noi folosim acest model de la Decathlon care ne-a purtat cu succes lucrurile în zeci de drumeții până acum. Îmi place foarte mult cum este compartimentat, dar și că are pelerină de ploaie atașată.
Nu am întâlnit nici un izvor pe traseu, deci ai grijă să ai suficientă apă la tine și câteva gustări.
6. Ce mai poți vizita în zonă?
În zonă mai poți vizita Cheile Bicazului, Valea Bicăjelului, Lacul Roșu, pista de bob Lacu Roșu, cea de a doua Cabină Panoramică de pe Muntele Ucigaş, poți face un traseu montan pe Suhardul Mic sau poți continua către stațiunea Durău de unde pornesc două trasee deosebite din munții Ceahlău, unul către Vârful Toaca și Cabana Dochia și altul către Cascada Duruitoarea. Altă variantă ar fi să cobori spre Miercurea Ciuc, Băile Tușnad, Lacul Sfânta Ana sau către alte destinații populare din județul Harghita.
7. Unde te cazezi?
Casa de oaspeți Pepi
Noi ne-am cazat în Joseni, la Casa de oaspeți Pepi, o căsuță bătrânească renovată complet, după standardele moderne. Căsuța de oaspeți are doar 2 camere (una cu pat matrimonial, iar cealaltă cu pat matrimonial + pat de 1 persoană), cu intrare separată dintr-o prispă tradițională, ambele dispun de baie privată.
Dacă vrei să rezervi una dintre cele două camere o poți face pe Booking aici.
Pensiunea Agroturisticā Lukács Panzió
O altă cazare foarte apreciată în zonă este Pensiunea Agroturisticā Lukács Panzió, evaluată cu un scor de 9.9 pe Booking și cu tarife la fel de bune ca la Casa de oaspeți Pepi.
Pensiunea oferă spre închiriere mai multe tipuri de camere, inclusiv pentru familii mai numeroase. Poți alege varianta care ți se potrivește pe Booking aici.
Valea Tătarilor
Dacă ești în căutarea unei cazări mai diferite, atunci Valea Tătarilor poate fi o opțiune excelentă pentru tine. Poți rezerva una dintre căsuțele hobbit pe Booking aici.
Hotel Lacu Roșu
Dacă îți place mai mult să te cazezi la hoteluri, atunci este bine să știi că unul dintre cele mai apreciate hoteluri din zonă este Hotel Lacu Roșu. Poți rezerva o cameră pe Booking aici.
The Home Sweet Home
The Home Sweet Home este un apartament format din 2 dormitoare în care se pot caza până la 5 persoane și poate fi închiriat la un preț excelent. În perioada în care am fost noi întregul apartament costa 185 lei/noapte pentru 4 persoane, dar din păcate nu mai era disponibil când am vrut să efectuez rezervarea.
Dacă vrei să rezervi acest apartament poți verifica disponibilitatea pe Booking aici.
Îți mulțumesc că ai citit acest articol, dacă ai întrebări pentru mine te rog să mi le adresezi în secțiunea din comentarii.
Te invit să citești și alte articole din această categorie aici.
Descoperă Cheile Bicăjelului și împărtășește experiența cu noi pe Instagram! Folosește #instatravelro și dă-mi tag pe @alinalicuriceanu.
Buna…
Dorim să facem acest traseu în 12-13 august….12 pers
Întrebarea mea este nefiind cunoscători de drumeții de cercetare… ne-am putea pierde pe traseu…?
Peisajele postate de d-voastră sunt de vis
Mulțumesc
Salut, am lasat toate indicatiile in articol, este destul de bine marcata poteca, cu 2 mici exceptii, intrarea pe traseu si imediat dupa podul suspendat, dar am explicat in articol asa ca ar trebui sa fie ok daca urmati indicatiile, in plus este un traseu destul de circulat. Peisajele sunt si mai frumoase in realitate.
MULȚUMESC !
Sigur voi împărtăși cu iubitorii de munte din familie ,și în general, aceasta comoară de articol despre comorile naturii.
Felicitări ! Mulțumim!
Multumesc si eu de aprecieri!