Cetatea Prejmer - Cetatea Prejmer

Știai că, Cetatea Prejmer, care adăposteşte și Biserica Evanghelică Săsească Fortificată din localitate, denumită și bijuteria Transilvaniei, este una dintre cele mai bine păstrate fortificaţii din Europa dar şi cel mai vechi monument istoric din județul Braşov?

Acest obiectiv turistic este inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO și singurul loc din România notat cu trei stele în faimosul ghid turistic Michelin.

Unde se află și cum ajungi la Cetatea Prejmer?

Cetatea Prejmer este situată chiar în comuna care îi poartă numele, Prejmer, în județul Brașov, cetatea se află la doar 15 km de orașul Brașov, adică aproximativ 15 min, drumul este foarte bun și se poate parca chiar în fața obiectivului turistic.

De ce să vizitezi Cetatea și Biserica fortificată Prejmer?

Dacă încă nu te-am convins pană acum să o vizitezi, atunci îți mai spun că a fost atestată în anul 1218 și că astăzi te poți plimba pe coridorul interior din zidurile cetății. Trebuie neaparat să o treci pe lista obiectivelor tale.

Cetatea bisericească din Prejmer este unul din dintre cele mai importante monumente istorice medievale din Transilvania. Ridicare bisericii a fost începută de Odinul Cavalerilor Teutoni în anul 1218.

După alungarea Ordinului de către regele ungar Andrei al II-lea, înălțarea bisericii a fost continuată în stilul goticului timpuriu burgund, un stil arhitectural pe care călugării cistercieni l-au introdus în Transilvania în secolul al XIII-lea. În 1240 comunitatea din Prejmer a trecut sub patronajul abației cisterciene din Cârța.

Adevărații constructori ai acestei cetăți bisericești sunt însă țăranii și meseriașii sași, stabilizați în acele timpuri și în Țara Bârsei, parte integrantă a Transilvaniei.

Aici, la marginea estică a teritoriului acordat coloniștilor sași, locuitorii comunei Prejmer au fost permanent expuși năvălitorilor. Începând cu anul 1421, după prima invazie a turcilor în Transilvania, s-a început consolidarea fortificațiilor cetății Prejmer.

Zidul de incintă de formă ovală a fost construit în sec. XV., are un diametru de ~ 72 m, este compus de un zid 3 – 4 m grosime și înalt de 10 – 12 m, care este întărit de patru turnuri, trei cu plan circular și unul poligonal, de coridorul porții (lungime de 32 m) și de castelul construit ulterior.

Deoarece în evul mediu înălțimea optimă a construcțiilor de apărare era de ~ 10 m, turnurile se înalță foarte puțin asupra zidului.

Castelul construit în sec. XVI este unit cu turnul dein SE, formând așa zisă “Curtea brutarilor” în care funcționa o brutărie și o moarăantrenată de cai.

Zidul de apărare era încoronat de un coridor de strajă lat, care permite circulație a mai multor oameni într- un rând. Accesul se făcea din camerele superioare, în așa fel se putea ocupa repede pozițiile de apărare.
Pe o scândură puternică, care se poate roti în jurul unui ax de fier orizontal, sunt practicate pe fiecare față cinci scobituri semicirculare în care erau așezte câte cinci țevi. După ce țevile dintr- o parte erau încărcate, se rabate scândura-suport și se descărca în scurt timp cele cinci țevi asupra inamicului. În această poziție erau încărcate celălalte țevi și jocul se relua.
Acest coridor nu era acoperit ca astăzi cu un acoperiș în două ape, ci de unul într- o apă cum se poate observa la șarpantă și într-o veche ștampă reprodusă în cartea “Das Sächsische Burzenland“ din anul 1898, (pentru a nu permite încendiarea acoperişului).
Peretele spre exterior prezintă la distanțe inegale ambrazuri și deschideri pentru turnarea smoalei. Aici găsim și resturile unei arme interesante, un fel de premergător a renumitei “catiușei”.

Deasupra coridorului porții s-a construit în anul 1793 magazia fiscală în care astăzi funcționează un muzeu mic, dar foarte interesant și casa sfatului, care astăzi este folosit ca loc pentru slujbe în timp de iarnă.

Pe partea interioară al zidului de apărare, al castelului și a curții brutarilor sunt construite pe 3 – 4 nivele ~ 275 camere de locuit. Accesul se face pe scări și galerii de lemn. Aici erau păstrate proviziile de grâne, slănină și bunurile de valoare.

Încă în prima parte al sec. XX locuitori Prejmerului păstrau aici grânele și slănina. În timpurile de război, aceste camere erau folosit ca locuință.

Remarcabil este, că existau două “camere de școală”, ceea ce însemnă că și în timp de război procesul de învâțătură nu era întrerupt. “Vechea Școală”, în care s-a predat în perioada asediilor asupra cetății Prejmer și în timpuri de primejdie.

Primii ei dascăli sun menționați în anii 1460 și 1556. Sala de clasă decorată cu fresce din secolul XVII a fost folosită până în anul 1853, când în centrul comunei s-a construit o școală cu trei clădiri etajate.

Din 1992 Fundația Sașilor Transilvăneni din Munchen a preluat patronajul întregului ansamblu. Au fost executate vaste lucrări de restaurare. Biserica și cetatea sunt în continuare din mijloacele financiare ale Fundației. În 1999 cetatea din Prejmer apare pe lista UNESCO a primoniului cultural mondial.