Nu știu alții cum sunt, dar eu când aud „Valea Regilor” îmi imaginez imediat morminte ascunse în stâncă, comori uitate și povești despre faraoni care au sfidat timpul. Așa că, odată ajunsă în Egipt, mai exact în Hurghada, după excursia la piramide, era imposibil să nu-mi doresc și o zi la Luxor.
Nu a fost o excursie de relaxare, ci dimpotrivă, a fost una intensă, cu multă istorie, căldură și mii de pași prin soare arzător, dar tocmai asta a făcut ziua specială, a fost ca și cum am coborât din secolul 21 direct într-o lume în care zeii și regii încă mai stăpânesc pământul.
În rândurile de mai jos îți povestesc despre toate locurile pe care le-am vizitat și ce a meritat cu adevărat. Dacă plănuiești să ajungi în Luxor, sper să te inspire articolul meu.
Înainte de a-ți povesti totul despre excursia de la Luxor te invit să citești articolul cu „Tot ce trebuie să știi înainte să pleci prima dată în Egipt” și cel în care am povestit mai multe despre toate cele „5 excursii pe care le-am făcut în Egipt”, iar acum hai să-ți povestesc în detaliu cum a fost la Luxor.
1. Luxor - Templul Karnak – cea mai mare construcție religioasă antică a lumii
Excursia la Luxor a fost organizată direct din Hurghada, cu plecare la ora 4 dimineța, din fața hotelului. Drumul până acolo a durat aproximativ 4 ore, dar nu a fost deloc plictisitor. Peisajul s-a transformat rapid, de la clădiri moderne la întinderi nesfârșite pline de stânci.
Prima oprire a fost la Templul Karnak – cea mai mare construcție religioasă antică a lumii. Pentru mine acesta a fost cel mai impresionant loc vizitat în Egipt, mai impresionant chiar și decât piramidele din Giza.
Intrarea se face pe „Aleea Sfinxilor”, o coloană lungă de statui cu cap de berbec care se întinde până la Templul Luxor. Încă din primele minute am simțit că pășesc într-o lume care nu mai există, dar care a lăsat urme adânci.
Coloanele hipostilului principal sunt uriașe, fiecare are peste 20 de metri înălțime și sunt în total 134 de coloane. Când stai între ele, te simți minuscul, ca o insectă într-o pădure.
Ghidul ne-a povestit despre cultul lui Amon-Ra, zeul soarelui, despre modul în care preoții comunicau cu zeii și despre faptul că templele erau centre spirituale, nu doar locuri de rugăciune.
Am făcut zeci de poze, dar nicio imagine nu poate reda proporțiile sau atmosfera de acolo. Deși am ajuns la templu devreme, aerul devenea deja greu de respirat și umiditatea greu de suportat, dar locul este atât de copleșitor încât uiți de orice disconfort.
2. Templul Reginei Hatshepsut – forță feminină într-o lume a bărbaților
Următoarea oprire a fost la Templul Reginei Hatshepsut, cea mai puternică și cunoscută femeie faraon. Templul este construit în trei terase și pare sculptat direct în stâncă. Stilul arhitectural este diferit față de ce am mai văzut.
Hatshepsut a domnit cu o mână de fier într-o lume dominată de bărbați, iar asta se simte. Am urcat treptele în tăcere, simțind parcă energia unei femei încă prezentă. Am stat doar câteva momente acolo, pe marginea unei coloane, pentru a contempla templul și deșertul arid din jur, mai mult nu am rezistat pentru că soarele deja începuse să fie prea arzător.
3. Valea Regilor – acolo unde liniștea are ecoul eternității
Ajunși în partea vestică a Luxorului, am pășit într-un alt tărâm: Valea Regilor. Numele nu e doar o metaforă, ci un adevăr dureros de frumos, pentru că aici au fost înmormântați peste 60 de faraoni, printre care Ramses al II-lea și Tutankhamon.
Atmosfera este ciudat de liniștită, în ciuda turiștilor, ai senzația că tăcerea este sfântă aici. Intrarea în fiecare mormânt e o călătorie în sine, cobori pe un coridor de piatră, slab luminat, înconjurat de pereți pictați și plini de hieroglife. Culorile sunt incredibil de bine păstrate, ai senzația că cineva le-a repictat în urmă cu doar câțiva ani.
Am vizitat trei morminte incluse în biletul standard și, separat, am plătit pentru intrarea în cel al lui Tutankhamon, care, deși este cel mai mic, are o vibrație diferită. Aici a fost găsit intact sarcofagul său, cu comoara de aur care a uimit lumea. Mumia lui Tutankhamon este încă expusă, sub sticlă.
Sincer, am văzut atât de multe documentare despre Egiptul Antic, dar parcă nici unul nu te pregătește pentre încărcătura emoțională pe care o simți când vizitezi aceste locuri, este o energie care nu se poate explica în cuvinte, iar căldura aceea care simți că te doboară parcă are totuși farmecul ei în această experiență.
4. Excursie pe Nil și Insula Bananelor – o gură de aer și o schimbare de perspectivă
După vizita impresionantă pe Valea Regilor, am avut parte de un moment complet diferit – o plimbare cu barca pe Nil, în stil relaxat, care ne-a oferit o gură de aer proaspăt după atâta istorie și piatră încinsă.
Barca era tradițională, cu motor mic, dar suficient cât să alunece ușor peste apele Nilului. Era liniște, vântul adia, iar Nilul, de un verde adânc, reflecta cerul perfect senin. În jur, am văzut viața destul de sărăcăcioasă a localnicilor, viața reală a Egiptului rural, departe de suveniruri și turiști.
După vreo 15 minute de plutire liniștită, am oprit la o insuliță fermecătoare, Insula Bananelor. Numele nu e doar de marketing: pe insulă chiar cresc bananieri!
Am fost întâmpinați de un localnic care ne-a oferit un platou cu fructe, printre care și banane. Bananele aici sunt mult mai mici decât cele care se găsesc la supermarketurile de la noi și sunt mult mai dulci și extrem de parfumate. Nimic nu se compară cu gustul unei banane proaspăt culese.
Ne-am plimbat câteva minute printre bananieri, am făcut poze și ne-am bucurat de umbra lor. Un mic colț de paradis tropical în mijlocul deșertului egiptean – ceva la care nu m-aș fi așteptat într-o excursie istorică.
5. Fabrica de alabastru - tradiție și ceva marketing
Industria alabastrului este unul dintre cele mai vechi și autentice meșteșuguri egiptene, transmis din generație în generație încă din perioada faraonilor. Această artă tradițională reprezintă principala sursă de venit pentru numeroși artizani care trăiesc în zona vestică a Luxorului. Materialele cel mai des folosite în prelucrare sunt calcarul galben, granitul negru, bazaltul, marmura și așa-numita „marmură națională”, extrase din zonele muntoase din apropierea satului Qurna.
Totuși, fabrică de alabastru este destul de mult spus, în realitate am găsit un magazin mare de suveniruri, în fața căruia sunt câțiva localnici care sculptează manual materia brută. În Egipt sărăcia este foarte mare, așa că egiptenii vor încerca să-ți vândă câte ceva cu fiecare ocazie, aceasta fiind partea un pic neplăcută la excursiile organizate, faptul că se fac și popasuri destul de lungi la shopping mascat, dar mai bine pierzi un pic de timp să găsești poate câteva suveniruri drăguțe, dar știi că ești în siguranță.
Procesul de vânzare în Egipt este obositor, pe alocuri agasant. Nu ți se spune nici un preț la nimic, ești invitat să-ți alegi tot ce îți place și să le duci la casă, iar de acolo începe haosul cu negociatul, ei pur și simplu au negociatul în sânge și nu pot vinde altfel. De cele mai multe ori am obținut prețuri grozave, însă trebuie să recunosc că procesul este obositor, trebuie să te înarmezi cu timp și multă răbdare chiar și pentru un simplu magnet de frigider.
6. Coloșii lui Memnon – străjerii tăcuți ai Nilului
Ultima oprire din această excursie a fost la Coloșii lui Memnon – două statui gigantice din piatră, de 18 metri înălțime, care în antichitate păzeau intrarea într-un templu dispărut.
Am pornit înapoi spre Hurghada în jurul orei 16:00. În microbuz, tăcerea s-a așezat ca o pătură. Toți eram obosiți, terminați de soare și căldură, dar fericiți. La hotel am ajuns în jurul orei 20:30, epuizată fizic, dar împlinită spiritual.
7. Concluzii
Merită excursia la Luxor? Fără îndoială, DA. E o călătorie intensă, nu doar fizic, ci mai ales emoțional. Vezi moartea și gloria laolaltă. Simți cum timpul dispare și te trezești printre zei și faraoni.
Pentru mine, Luxor a fost mai impresionant decât Cairo, poate și pentru că nu e doar despre ce vezi, ci și despre ce simți, iar eu am simțit aici ceva ce n-am mai simțit nicăieri în lume: conexiunea cu un trecut care încă trăiește.
Informații adiționale excursie:
Durată: aprox. 16–17 ore – cu tot cu drumul dus-întors.
Preț: între 50–165 euro/persoană (în funcție de agenție, de numărul de persoane din grup, tipul de prânz oferit, dar și de autocar sau barca cu care te vei plimba pe Nil).
Include: transport, ghid, bilete de intrare, prânz.
Ce NU include: băuturi, intrare opțională în mormântul lui Tutankhamon, bacșișuri.
Sfaturi utile:
Poartă haine lejere, din materiale naturale, de preferat din in. Regula la ei este să ai umerii și genunchii acoperiți, însă indiferent cât de cald se anunță că va fi eu te sfătuiesc să porți pantaloni lungi și ceva cu mânecă lungă, altfel riști să te arzi, nici un SPF nu face față sorelui din Luxor.
Apă foarte multă (poți cumpăra și din autocar), pălărie, cremă cu protecție solară, chiar dacă porți mânecă lungă.
Pregătește bacșișuri (ghid, șofer, ospătari, peste tot trebuie să lași câte ceva, ai nevoie de cash și cât mai mărunt).
Baterie externă pentru telefon – o să faci tone de poze.
Nu te simți obligat să cumperi nimic de la fabrica de alabastru, ori din alte locuri, numai ține minte că dacă te arăți interesat de ceva greu mai scapi de negustori.
În continuare te invit să citești și articolele mele despre excursia la Piramidele din Giza – despre care am povestti aici, excursia din satul beduinilor unde am făcut și mega safari și ne-am plimbat cu cămilele – despre care am povestit aici sau excursia din Insula Paradisului unde am avut parte de cea mai tare experiență de snorkeling – am povestit despre ea aici.
Îți mulțumesc că ai citit acest articol, dacă ai întrebări pentru mine te rog să mi le adresezi în secțiunea din comentarii.
Te invit să citești și alte articole din această categorie aici.
