Salut și bine ai revenit pe blogul meu de călătorii. În acest articol am să-ți povestesc cum a fost traseul ecoturistic T1 prin satul Șirnea.
Vei găsi aici toate informațiile de care ai nevoie pentru a-ți putea organiza această drumeție pe cont propriu.
Cuprins
1. De unde începe traseul?
Șirnea este un sat din Transilvania, România, situat la extremitatea sudică a judeţului Braşov, și aparține de comuna Fundata, alături de satele Fundățica și Fundata, bijuteriile naturale ale Transilvaniei.
Satul Șirnea se află la 15 km de Bran, la 44 de kilometri de Braşov, 47 de kilometri de Câmpulung pe DN 73.
Înainte să ajungi la Fundata (dacă vii dinspre Braşov) sau după ce treci de Fundata (dacă vii dinspre Argeş) se face un drum care te va duce la Şirnea. Are 5 kilometri, este modernizat și practicabil pe toată perioada anului.
Traseul ecoturistic T1 este de tip circuit și pornește din fața Căminului Cultural din Șirnea, pe drumul județean, și revine în punctul de plecare pe un drum forestier.
2. Detalii tehnice traseu ecoturistic T1
Este un traseu cu un grad de dificultate redus, destinat drumeților de toate vârstele și familiilor cu copii. Pe toată lungimea, traseul se desfășoară pe ulițele satului, fiind numeroase puncte de adăpost.
Marcaj: omuleț albastru
Lungime traseu: aprox. 9 km
Durată: 2-3 h
Sezon: tot timpul anului (deosebit iarna și primăvara).
3. Cum a fost pe traseul ecoturistic T1 - Hoinăreală prin Șirnea
Declarat primul sat turistic din România în 1973, înfrățit, încă de pe vremea lui Ceaușescu, cu satul Rodemack din Franța, Şirnea, ascunde multe comori din tradițiile românești.
Am descoperit această bijuterie a Transilvaniei de la poalele munților Piatra Craiului, la pas, pe traseul ecoturistic T1 – Hoinăreală prin Șirnea, marcat cu omuleț albastru.
Am parcat mașina în fața Căminului Cultural din Șirnea și am început traseul cotind stânga în direcția săgeții roșii.
Dacă vrei să faci traseul în sens invers, atunci trebuie să o iei pe direcția săgeții galbene, noi pe acolo ne-am întors.
Dacă nu ai prea mult timp la dispoziție, atunci poți face o drumeție foarte scurtă de (aprox. 15 min.) luând-o în direcția săgeții albastre, care cotește pe lângă Căminul Cultural și după o urcare puțin susținută te va scoate aproape de Crucea Eroilor, de unde vei putea observa o panoramă deosebită spre Piatra Craiului și Bucegi.
Poți reveni pe același drum sau de la Crucea Eroilor dacă o iei în stânga, urmând marcajul cu omuleț albastru, vei face o buclă foarte mică, la final vei coborî pe săgeata galbenă (aprox.15 min).
Noi am ales să facem traseul oficial, am făcut stânga (săgeata roșie), pe drumul spre Satul Ciocanu. În continuare am întâlnit Muzeul Etnografic din Șirnea, loc unde se poate vizita o parte din istoria locurilor, doar la cerere sunând la numărul de telefon: 0740.123.224.
Din păcate muzeul nu părea prea îngrijit, am fost și puțini dezamăgiți că nu l-am găsit deschis. Probabil că nu se înghesuie prea mulți turiști prin locurile acestea, dar cu siguranță un număr foarte mare din cei care ajung aici l-ar fi vizitat.
Traseul urcă ușor pe un drum forestier pitoresc, cu o priveliște deosebită spre Munții Bucegi, până ce întâlnește marcajul turistic “bandă roșie” și cotește la stânga printre case, iar după câteva sute de metri îl părăsește cotind din nou spre stânga.
Marcajul, omuleț albastru, apare foarte des pe traseu. Dacă cumva la un moment dat nu-l vei mai vedea, înseamnă că ai luat-o greșit pe vreo uliță. Va trebui să te întorci la ultimul marcaj văzut și să vezi unde ai greșit. De data aceasta noi nu ne-am rătăcit, am urmat indicațiile și am nimerit traseul din prima.
Până în acest punct drumul este paralel cu Cheile Brusturetului, pe mine m-a uimit cât de aproape eram de această locație și cât de diferit era peisajul comparitv cu cel văzut din chei.
Imediat ce am trecut de intersecția cu traseul cu bandă roșie vremea s-a schimbat brusc. Dintr-o dată s-a făcut ger, din cauza rafalelor de vânt foarte puternic, care viscolea zăpada în toate direcțiile, reducând destul de mult vizibilitatea.
Eu am copilărit la câmpie, zăpadă nu prea am avut, dar vânt și ger din belșug. Așa că, în sat fiind, nu ne-a speriat schimbarea de vreme, aveam numeroase locuri în care să ne adăpostim în caz de nevoie, eram echipați corespunzător, așa că am decis să ne continuăm traseul deși parcursesem doar cam un sfert din el.
Partea bună a fost că viscolul venea doar în rafale de câte 5-10 minute, apoi dintr-o dată ieșea soarele și nu mai bătea vântul deloc. Apoi venea altă rafală de viscol și tot așa. Din punctul meu de vedere a fost o experiență pe cinste, dacă eram pe munte, nu în sat, sigur nu aș fi continuat.
WOW! Ce peisaj am descoperit de îndată ce norii s-au ridicat! Absolut superb!
De aici drumul a început să coboare, iar peisajul s-a schimbat: predomină formațiunile calcaroase, culminând cu “Piatra Dracului”.
Se traversează drumul județean și se intră pe un drum în ușoară urcare spre Pensiunea Crai Nou. Peisajul devine panoramic cu vedere atât spre Munții Bucegi cât și spre Munții Piatra Craiului. După alte mici suișuri, traseul începe să coboare spre centrul satului.
Opțional, se poate parcurge pe jos bucata de drum județean de la “Piatra Dracului” la drumul național, denumită și Drumul Șirnii, marcat cu linie întreruptă pe hartă. Noi am continuat circuitul, nu am făcut și Drumul Șirnii.
Am continuat traseul prin viscol și nămeți, sperând la puțin noroc să vedem și Piatra Craiului.
În dreptul casei din imaginea de mai jos am cotit la stânga și în scurt timp am ajuns din nou la Căminul Cultural, acolo unde aveam parcată și mașina.
4. Scurt istoric al satului Șirnea - primul sat turistic din România
În anii ’60, localitatea Şirnea, era comună cu acte în regulă, dar a fost „retrogradată” la statutul de sat, deoarece nu avea ieşire la drumul naţional, iar liderii de partid care ajungeau aici nu voiau să se murdărească de noroi. Aşa că au decis să ridice Fundata la rangul de comună, iar Şirnea a devenit sat, Primăria fiind desfiinţată şi transformată în şcoală.
Frumuseţile satului Şirnea nu au rămas în umbra acestei schimbări administrative, iar în scurt timp, localitatea a devenit primul sat turistic din România în 1973. Profesorul de biologie de la şcoala din sat, Nicolae Frunteş, a iniţiat acest proiect de promovare turistică şi a reuşit să-i convingă pe comunişti că frumuseţile rurale merită arătate străinilor.
Prin aceste demersuri, Șirnea s-a înfrățit, încă de pe vremea lui Ceaușescu, cu un alt sat din Franța, Rodemack, scăpând astfel de desființarea cu care îl amenința Ceaușescu, care voia sa mute locuitorii de pe dealurile acestea în niște blocuri la Tohan.
În anii ’70, 3000 de turiști străini vizitau Șirnea. Dar, în conformitate cu reglementările de tip comunist, nu era permis ca turiștii străini să fie cazați în casele țăranilor, așa că aceștia se mulțumeau cu o vizită (la pas sau cu sania) prin sat, admirând câteva gospodării (ale satului necooperativizat) și eventual servind o ”masă tradițională” acompaniată de câțiva rapsozi populari, într-o locație amenajată pe plan local.
Când satul a devenit unul turistic cu acte în regulă, comuniştii au testat riguros apa de la Şirnea pentru a se asigura ca nu cumva vreun străin să păţească ceva. Faptul că apa venea din izvoare de munte a făcut-o să fie extrem de curată şi a fost luată la vremea respectivă drept un etalon pentru Europa de Sud-Est, fiind declarată cea mai pură apă din această zonă.
Cum Şirnea devenise deja sat turistic, în decembrie 1968, aici s-a amenajat şi prima pârtie de schi cu nocturnă din România. Pârtia are 600 de metri şi este funcţională şi acum. Încă se mai văd foştii stâlpi de electricitate din lemn.
Nu este o pârtie de talia celor din Poiana Braşov, dar este într-o zonă liniştită, departe de aglomeraţia marilor staţiuni.
„În fiecare an, aduc un baby-schi, pe care îl închiriez din Poiana Braşov cu 2.400 de lei pe an. Banii îi dau din pensia mea, dar nu am vrut ca pârtia să rămână nefolosită. Este păcat că autorităţile nu au făcut aici investiţii. Eu tot sper ca această instalaţie să fie casată de cei din Poiana Braşov şi să ne-o lase nouă aici, la Şirnea“, a declarat Radu Frunteş.
În ţara de fapte, dragostea unei familii pentru tradiţiile româneşti a schimbat destinul unui sat. O aşezare izolată, cu numai câteva sute de case, a devenit în anii `60 prima destinaţie de turism rural din România. Şi, de atunci, din tată în fiu, câţiva localnici au luptat pentru comunitate.
Profesorul Radu Frunteș, fiul lui Nicolae Frunteș, este ghid pentru miile de turişti care vin în Şirnea să vadă cum se trăia în urmă cu un secol. Un drum îi poartă numele, iar un muzeu înfiinţat de el adăposteşte patrimoniul întregii zone. În campania care ne inspiră să transformăm nevoia în fapte, el e exemplul că şi locul poate sfinţi omul, nu doar invers.
5. Video dronă 4k - Șirnea
Te invit să vizionezi clipul postat pe canalul nostru de YouTube și dacă ți-a plăcut dă-ne un Like, Share & Subscribe.
6. Echipament de iarnă necesar pentru drumeții ușoare
♦Ține cont de faptul că deși traseul este destul de ușor și scurt, tot ai nevoie să te hidratezi. Iarna este musai să ai un termos care să își țină ceaiul fierbinte.
♦Dacă sunt sub 0 grade îți trebuie o geacă cu puf, la un preț decent am găsit acest model la Decathlon, cu umplutură 90% puf de rață și 10% pană, concepută special pentru trekking, a rezistat foarte bine pe viscol. Dacă nu o găsești în magazin o poți comanda online cu livrare gratuită în cel mai apropiat Decathlon.
♦Pantaloni de zapadă damă/bărbați, pe sub pantalonii de zăpadă este bine să ai și o pereche de colanți/dresuri speciale de treking, iar în partea de sus, maiou, maletă, fleece.
♦Foarte importanți sunt și bocancii, trebuie să fie de iarnă, nu 3 sezoane, noi avem de la Columbia modelul FireCamp și în sfârșit nu ne mai îngheață piciorele.
♦Mănuși, căciulă, mască protecție tip cagulă cu găuri pentru respirație, eu am gâtul foarte sensibil și o port de fiecare dată când este ger sau când bate vântul rău.
♦Șansele să te întâlnești cu ursul pe acest traseu iarna sunt minime, dar totuși există. Pentru siguranță eu port mereu cu mine un spray de urs.
♦Nu-mi lipsesc niciodată din bagaj: o trusă de prim autor pentru călătorii, o frontală, bețele de trekking, un fluier cu busolă și o folie de supraviețuire.
7. Unde te cazezi în Șirnea?
The Barn
Pentru vacanța noastră din Șirnea am ales o cazare care să se ridice la nivelul acestui sat de poveste. Am ales să stăm într-o șură de-abia renovată, cu o deschidere uriașă către spațiul exterior, ce ne-a oferit o vedere spectaculoasă către munții Bucegi.
The Barn sau șura din povești, cum îi spun eu, poate găzdui până la 4 persoane într-un spațiu open space. Dispune de toate facilitățile moderne cum ar fi: încălzire în pardoseală, bucătărie echipată complet, toaletă ultra moderna, iar în plus designul este parcă desprins din reviste.
Dacă vrei să afli mai multe despre această cazare te invit să citești articolul pe care i l-am dedicat în rubrica noastră de cazări deosebite https://instatravel.ro/the-barn-sirnea/, iar dacă vrei să faci o rezervare o găsești pe Booking aici.
Străjerii Verzi
Străjerii Verzi este o altă cazare de poveste din Șirnea. Un loc ce oferă liniște cu tot confortul pe care ni l-am dori oricare din noi. Aerul tare de munte te îmbie la multă odihnă, dar există și o multitudine de activități căutate în zonă și anume drumeții montane pe Piatra Craiului, plimbări pe multele trasee de bicicletă marcate, călăritul, dar și degustări de brânzeturi tradiționale, în special brânza de burduf specifică stânelor de munte, și de preparate din carne, îndeosebi carnea în untură la borcan.
Rezervă proprietatea pe Booking aici.
Îți mulțumesc că ai citit acest articol, dacă ai întrebări pentru mine te rog să mi le adresezi în secțiunea din comentarii.
Te invit să citești și alte articole din această categorie aici.
Parcurge traseul de iarnă prin satul turistic Șirnea și împărtășește experiența cu noi pe Instagram! Folosește hashtagul #instatravelro și dă-mi tag @alinalicuriceanu.
Sursă documentare articol:
www.poartacarpatilor.ro
www.static.cem.ro
www.travlocals.com
www.desirnea.ro
www.arhiva.formula-as.ro